Calea Satanista

Numele Appollyon poate fi tradus ca distrugatorul. Apollyon a fost acelaşi cu zeul Soarelui la greci, cunoscut sub numele de Apollo sau Apollon. Zeul Apollo a acţionat ca distrugator de rău, dar si de asemenea, un aducător al distrugerii. El a fost, cunoscut si ca zeul purificarii, care vede şi aude toate lucrurile, deoarece este asociat cu soarele.

Apollo a mai fost cunoscut si ca zeul profetiilor, multi aducandu-i jertfe templului sau de la Delphi. Grecii au primit oracole de la Apollo la Delphi pentru problemele vieţii de zi cu zi, precum şi în scopuri militare.
De exemplu, în poezia Iliada, zeul Apollo trimite o “plagă de distrugere Achaeanilor” care putea fi oprita numai prin rugăciuni şi sacrificii pentru Apollo.

Practica de a oferi sacrificii lui Apollo a durat până în secolul al treilea, iar în unele locuri cultul lui Apollo a durat până în secolul al saselea.
A saptea zi a lunii era venerata, fiind considerata astfel ziua lui Apollo, deoarece Apollo era considera sfant.
Desigur, aceeaşi tradiţie este utilizata si în calendarul creştin în care ziua a saptea este numita după soare şi este considerata sfânta, devenind zi de odihnă.

În mitul grecesc, Apollo a fost fiul lui Zeus si a zeitei Artemis, zeita a vanatorii si a Lunii. La fel ca Artemis, el a confectionat un arc cu săgeată care le-a folosit pentru a provoca distrugerea. Se spune ca zeita Athena a vegheat asupra lui Apollon in batalia de la Troia, ea intitulandu-l pe Apollon ca “Distrugatorul de la distanta”.

Venerarea in public a lui Apollo in Mediterana a fost in directa competitie cu dezvoltarea crestinismului, chiar in timpul in care Ioan scria “revelatiile.” Utilizarea numelui Apollyon in biblie ca “Ingerul din adancuri”, a fost asocierea zeului grec cu Satan, adversarul crestinismului.